Wishlist

Vin Sărbătorile, vin! S-a sfârşit o toamnă plină de iubire căzută odată cu frunzele, de vise ascunse în vânt şi de copilărie închisă în picăturile de ploaie. O toamnă în care m-am îndrăgostit, m-am maturizat, am cunoscut oameni cu suflet frumos, am legat prietenii care sper că vor dăinui prin ierni grele şi veri cu nopţi albe, am crezut, m-am îndoit, am căzut, m-am ridicat şi, într-un final, m-am apropiat mai mult de Cer.
A venit acum timpul să îndepărtez toate grijile cotidiene, să iert tot răul ce mi-a fost făcut şi să cer iertare pentru toate suferinţele pricinuite, să îmi iau toate visele în braţe, să mă uit spre capătul orizontului, acolo unde e drumul spre Polul Nord, şi să scriu lista mea cu dorinţe pentru Moş Crăciun, scrisoarea cu cadourile pe care aş vrea să le primesc de la el şi de la Moş Nicolae, atâta timp cât îngerul meu păzitor le va spune că am fost cuminte. Aşa că...

Dragă Moş Nicolae, iubite Moş Crăciun,
Poate că voi fi judecată de oamenii prea maturi şi mi se va spune că sunt mare, nu mai trebuie să vă scriu, pot obţine tot ce îmi doresc singură. Dar nu e deloc aşa. Încă am nevoie de voi, mereu voi avea, pentru că dacă nu reuşesc nimic din tot ceea ce îmi propun să obţin de-a lungul unui an, pot încă să sper că Moşul îmi va aduce în dar. Aşa că, deoarece e deja 1 decembrie şi nu mai e tare multă vreme până când veţi sosi, am să vă spun ceea ce mi-aş dori eu pentru acest Crăciun. Sper că nu vă cer prea mult, că puteţi să vă împărţiţi sarcinile ca să mă faceţi fericită. Vă rog mult de tot...
Îmi doresc sănătate sufletească, mai întâi, apoi trupească. Putere, ca să pot îndura orice greutate, fie ea palpabilă sau nu. Curaj, ca să pot alerga cu braţele deschise spre viaţă, fără să îmi fie frică de răni sau bătălii pierdute. Înţelepciune, ca să accept Voia Lui Dumnezeu, deşi este peste puterile mele de înţelegere, şi să o împlinesc. Bunătate, ca să fiu OM în adevăratul sens al cuvântului şi să ajut toată lumea din jur. Răbdare, ca să îmi aştept cuminte dragostea. Voinţă, ca să pot împlini tot ceea ce ştiu că pot face şi chiar mai mult de atât. Perseverenţă, ca să nu mă las doborâtă de obstacole, ci să îmi urmez Calea până la capăt. Smerenie, ca să fiu cu adevărat o fiică de preot şi să îmi înving orgoliul imens. Blândeţe, ca să îi tratez pe toţi cu atenţie, să am grijă să nu rănesc pe nimeni şi să nu mai spun cuvinte care dor. Copilărie, ca să mă pot bucura mereu de lucrurile mărunte. Nădejde, ca să pot spera mereu că visele mi se vor îndeplini la timpul cuvenit. Credinţă în Dumnezeu, în mine şi în cei din jur, fiindcă fără ea, nu pot fi nimic. Iubire, ca să pot oferi tuturor un zâmbet, un gând frumos şi o părticică de fericire, dar, mai ales, ca să mă pot mântui. V-aş mai ruga să încercaţi să mi-l aduceţi pe Făt-Frumos, pentru că mi-e dor de el, deşi nu îl cunosc încă...
Sper că nu e prea lungă lista. Nu v-am cerut jucării, pentru că am destule. Poate ar trebui să îmi aduceţi, însă, mai multă minte. Totodată, nu ar strica o carte frumoasă sau o bicicletă. Însă aceste lucruri nu sunt necesare imediat. Pot trăi fără ele încă multă vreme... Dar iubirea nu poate să mai lipsească din viaţa mea.
Vă mulţumesc din toată inima şi vă rog să nu mă uitaţi...

Cu drag,
un copil ce îşi trăieşte jumătatea lui de timp... Petra Ioana.