O simplă poveste de iubire

Am deschis geamul şi aerul rece mă înveleşte mai bine decât ar face-o aşternutul prea sufocant. Încă sunt prinsă în vraja unui univers polonez, sunând a cuţite şi îmbrăţişări, şi aşa voi rămâne pentru tot weekendul. Răceala mea se bucură de aerul de afară, aer de după ploaie, plin de primăvară.

Azi sunt fericită. Azi am făcut exact ceea ce am simţit. Azi e vacanţă, vis, voluptatea de a fi liber. Azi e plecat departe.

Mi-e frică să închid ochii peste magnoliile ce au crescut în inima mea. Mi-e frică să nu le înăbuş în pernă. Aşa că o să încerc să nu dorm, ca să nu mă uite fericirea.

"Numai tu şi cu mine
înmulţiţi şi împărţiţi
adunaţi şi scăzuţi
rămânem aceiaşi...
Pieri din mintea mea!
Revino-mi în inimă!" Nichita Stănescu, "Altă matematică".

P.S.: Se anunţă o vacanţă cu mult somn, romane, poezie, muzică frumoasă, rugăciune... şi tu, tu unde eşti?