Petra: Nu, nu mă calmez, nici nu am de gând să dorm. Noapte albă din cauza fericirii nu am mai avut de mult timp... Şi cum adică, nu ţi-e clar că poţi să te îndrăgosteşti de mai multe persoane? Să iubeşti două persoane, să iubeşti una şi să te îndrăgosteşti de cealaltă, atâtea necunoscute şi variante de rezolvare... Poveştile noastre sunt atât de frumoase tocmai pentru că mereu mi-a plăcut mie să mă complic, să îmi dăruiesc tot sufletul celor care îl omorau cu o îmbrăţişare prea strânsă. Iubesc, deci exist.
Şi uite aşa mi se consumă mie noaptea. Lupte, poveşti, vise... "toate-s vechi şi nouă toate". Vechi, cu iz de iarnă-primăvară, miresme de mărţişoare şi trandafiri şi nopţi înfrigurate de dor şi tristeţe. Noi, cu parfum de aprilie-mai, mirosuri ameţitoare de liliac şi speranţe proaspăt scoase din cuptor cu cozonacii de Paşti, pufoase şi călduroase, şi nopţi albe de iasomie, insomnie şi poveşti. Noapte bună... Vise plăcute... Speranţe frumoase, credinţe nestrămutate, iubiri aflate la început!:)
2 comentarii:
Impresionant, de-a dreptul..
Mulţumesc frumos:)
Trimiteți un comentariu